Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

marți, 29 august 2017

Am citit mai devreme pe un blog postarea unei tipe care se intreba daca e o mama rea ca vrea bona? E obosita si stresata, nu-i place sa stea acasa ca nu-i fericita si ceva de genul. Adica se plange ca are un copil in grija, copilul ei. E fix treaba ei, nu stau sa comentez aici sentimentele materne ale altora, sau motivele pentru care fac ele copii, dar citind mi-am dat seama ca eu, probabil, am vocatie de casnica. Pe mine, din contra, singurul lucru care ma streseaza e ca nu am concediu de maternitate mai lung. Nu mi-e deloc de-ajuns un an. Evident ca il pot prelungi eu, renuntand la job. Ne-am descurca doar cu salariul lui Bobi, dar cu al meu in plus ne-am permite sa ii oferim mult mai multe, de la lucruri pana la experiente, iar pentru mine asta este esential. Vreau ca atunci cand imi cere ceva, sa nu-i zic ``n-are mama``, ca mi-ar fi scarba de mine.

Tipa e in Romania si mai are din cand in cand acces la ajutor parintesc, din ce spune ea. Eu cu Bobi nu suntem atat de norocosi, ba suntem singuri, singurei si ne ajutam doar unul pe altul. Mai mult ma ajuta el pe mine decat eu pe el. El face mancare, el face curat, el face cumparaturi. El merge si la munca in fiecare zi si mai are si grija seara de copil. Singurul lucru pe care mi-l doresc acum e sa-l scap si eu pe el de rahaturile astea de treburi casnice asa cum si el m-a scapat pe mine. Motiv pentru care ma gandesc tot mai serios sa apelez la o firma care face curat prin casele oamenilor, lucru pe care nu l-am facut pana acum ca nu am avut chiar asa mare nevoie. Dar apelez la ajutor extern sa-mi aiba grija de treburi prin casa, nu sa-mi aiba grija de copil, atata vreme cat am eu posibilitatea sa am grija de ea. Si in niciun caz nu-mi trece prin cap sa zic ca vreau mai repede la job, this is my full time job. And I really love it!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu