Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 10 iulie 2016

Intr-o noapte, afara batea putin vantul si frunzele le cantau de leagan veveritelor din scorbura, geamul de la dormitor era deschis si in camera se simtea un miros de ploaie de la apa mea de colonie Demeter Rain. Eu dormeam dusa pe spate in pozitia mortului, cand, pe neasteptate si neprevenit, m-am sculat deodata in cur si am inceput sa butonez cu o rapiditate iesita din comun tastele telefonului, fara a avea telefonul in mana...
Dependenta mea de telefonul mobil a atins cote atat de alarmante ca mi s-ar prescrie de urgenta un loc sigur la casa de nebuni. Sunt atasata de telefonul mobil, nu doar afectiv, ca de-un catel, ci fizic, sunt atasata fizic, nu mai functionez fara el. Si nu spun asta cu mandrie, ci cu foarte mare ingrijorare. DORM CU TELEFONUL IN PAT!!! E primul lucru pe care pun mana cand ma trezesc si ultimul inainte de culcare. Este noua tigara de dupa. Ce fac eu pe telefonul mobil? Sa nu creada careva ca stau pe facebook, nu, eu urasc facebook-ul din rarunchi, chiar daca am cont, si uneori il mai si folosesc. Pur si simplu (ma) ratacesc pe internet. Azi dimineata, de exemplu, citeam un articol, distribuit pe facebook, cum memoriile noastre sunt mostenite genetic de catre generatiile viitoare, mi s-a parut interesant, apoi ceva despre confirmation bias, la care nu stiu cum am ajuns, ca nevoia informationala sigur nu m-a impins acolo duminica dimineata la ora 6, si am mai citit niste chestii, dar nu mai stiu sa zic ce anume, asa cum nu stiu sa raspund daca ma intrebi ce-am mancat ieri dimineata. Asta e problema mea de fapt. Cand (ma) ratacesc pe internet parca alerg de nebuna intr-un labirint al carui drum il uit imediat dupa ce am intrat pe altul, uneori fara a fi capabila de-a recunoaste drumurile pe care am mai fost. De facebook nici nu mai spun, nu tin minte nimic din ceea ce scrollez. Viteza cu care intru de pe un site pe altul e atat de mare incat nu-i dau timp creierului sa proceseze reperele. Dar ceea ce mi se pare si mai grav e ca atunci cand fac chestia asta non-exist. Nu mai am feeling, nu mai am contiinta propriului timp, sau a locului, dar nici nu intru in altele, asa cum se intampla cand citesti o carte de exemplu. Este exact opusul cititului unei carti. Mi-e teama ca generatiile viitoare nu vor mai mosteni altceva decat "amintirile" unor amnezici!!!
Iphonul meu degeaba imi masoara pasii daca nu mai stiu pe unde merg. Reset!!! Ma duc cu bicicleta!!!

4 comentarii:

  1. Eu am o problema cu tableta. Ma culc cu ea, ma trezesc in miezul noptii cu ea. Cred ca m-au ajuns ceva blesteme pentru ca atunci cand am vazut o tableta cumparata de un prieten, m-am gandit... Ce lucru inutil, bani aruncati aiurea. Si mereu am remuscari de genul, cate lucruri as putea face de nu m-as da aiurea pe net.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca are mai degraba legatura cu internetul decat device-ul in sine, desi si device-ul are vina lui, ca un PC cred ca e mai putin overused decat un telefon sau o tableta, ca cica asa ii zice "overuse", nu "addiction".

      Ștergere
  2. Guilty as well, cu tableta. Doar ca de cind il am pe Nicu, timpul meu liber s-a redus mult si doar la WC si inainte de somn mai stau pe tableta. Acum ca feciormio a invatat cum sa o foloseasca, o asund astefel reduc timpul folosit la ea. Deci, ai inteles solutia? ;)

    RăspundețiȘtergere