Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

vineri, 3 iunie 2016

Maine ma duc la Festivalul de Teatru de la Stratford, adica si weekendul acesta imi fac de treaba, asa ca daca nu ma asez sa scriu doua randuri acum, nu stiu cand mai apuc. Sunt doua saptamanai acus de cand m-am intors de la New York si sa fiu eu daca am gasit un moment de ragaz pentru blogul acesta. Traiesc intens. Si suflu greu...Mai ales dupa ce ies de la gym, ca ma duc in pauza de pranz, am mai zis. Cand nu ma duc cu colega, ma duc cu colegul. N-am lipsit o zi de cand am inceput. Eu am sub 50 de kile, dupa ce ies de-acolo am sub 50 de litri. Cea mai grasa parte a corpului meu este creierul, dar in ritmul acesta, push the gamble, push the gamble, o sa slabesc si mai tare. Hmmm, desi am niste indoieli avand in vedere ca de cand merg la gym mananc ca vaca. Ciocolata mai ales. Am fost ieri cu colega la Yummy Market si am cumparat un sac de bomboane rusesti. Le-am gatat pe toate pana seara fara remuscare, ba mi s-a parut si firesc. Deocamdata cam astea pot sa spun ca sunt efectele vizibile, nu neparat si beneficiile, dupa atatea ore de sport. Manc mai bine, adica mai mult, si nu ma mai satur de somn.

In fine, o sa scriu azi, in cazul in care mai intereseaza pe cineva, doar despre cateva momente la New York. Au fost atat de multe incat ar trebui sa stau ore intregi la masa asta ca sa le scriu pe toate deodata si nu am nici timp, si nici stare pentru asa ceva. Asa ca o sa arunc cu niste pietricele in geamul asta al blogului, poate s-o mai dezmorti ca trage rau de tot sa moara, mai ales ca vocea si talentul m-au lasat demult.

Am ajuns joi seara, pe la 10 cred. Luna trecuta. Avionul a decolat la timp, nu ca cel de la intoarcere. La intoarcere zborul a fost operat de scârțarii de la Air Canada, cu care am decis sa mai zbor cand o zbura porcul, o data pentru ca au avut intarziere la plecare mai mult decat urma sa dureze calatoria, si apoi pentru ca ne-au dat de mancare un cacat de biscuite si atat. In fine, da-i dracu de prosti. Am ajuns joi seara, cand n-am mai apucat sa facem mare lucru, ca eram rupti de oboseala, nu de pe drum ca drumul tinuse o ora, dar noi ajunsesem acolo dupa o zi de lucru. Am zis sa mergem in Times Square totusi ca eram foarte aproape. Eu as fi preferat sa ma culc, dar am fost luata pe sus cu forta de persuasiune a lui Bobi care mi-a zis ca la New York nu se doarme niciodata. Am luat-o pe jos pana acolo, pe 5th Ave. Ne holbam de-o parte si de alta la gunoaiele scoase la fiecare colt de strada in fata restaurantelor. Era miezul noptii aproape si afara tuna. Nu ca venea vreo ploaie sau ceva, dar in orasul ala tuna tot timpul. Si eu inca nu auzeam foarte tare ca functiile mele nu mai lucrau la capacitate optima la ora aia. Dar m-am trezit pe loc, ca din morti, jur, cand am intrat in Times Square. S-a facut deodata zi, desi altceva decat zi, era pur si simplu o alta dimensiune. Deja trecuse de miezul noptii, dar macaralele lucrau, se suda pe santiere, magazinele erau toate deschise, oamenii se duceau la munca. Locul ala functioneaza dupa cu totul alte principii, acolo nu se doarme niciodata realmente, eu l-as incadra pur si simplu la "curiozitati terestre".

...A doua zi, am mers, da, am mers, am mers mult...pe 5th Ave, pe Broadway, pe Wall Street, am vazut si taurul, oarecum, ca era plin de muste. Pacat ca nu da din coada. Toate pozele pe care le vedeti pe internet cu Charging Bull sunt fake. Taurul ala e napadit de muste ca un rahat. Nu exista o secunda in care sa nu i se bage unele pe sub coaie, vorbesc serios, asta faceau, nu e figura indecenta de nestil, se pozau sub coaiele taurului, isi bagau capul in curul lui, il calareau. M-am pozat si eu pe unde am apucat, dar nu am cum sa pun poza pentru ca nu se vede boul. Cel putin nu ala care trebuie.

Tot in ziua aia am fost si la Muzeul Memorial 9/11, unde insa nu am simtit nicio nevoie sa-mi fac vreo poza, ca niciodata si ca niciunde. Ar fi fost ca si cum mi-as fi facut selfie la un mormant. Ce m-a impresionat pe mine in mod deosebit la muzeul acesta a fost cum ramasitele de fiare si bucatile de beton din fostele turnuri gemene, colectate si expuse, sunt arta. In memoriam. Este absolut fabuloasa capacitatea noastra de a da lucrurilor sens, mai ales acolo unde nu exista absolut niciunul.

Fiare contorsionate din fostele Turnuri Gemene in 9/11 Memorial Museum
Cea mai inalta cladire din New York si principala cladire a noului complex World Trade Center. One World Trade Center - are aceeasi denumire ca unul din turnurile distruse in atacul din 11 Septembrie 2001, desi mai este denumit si The Freedom Tower. Americanii vorbesc acolo mai putin despre ce s-a intamplat cu 15 ani in urma, si mai mult despre recladire, despre refacere.
Memorial Pool, unul dintre morminte.

...Si ultima pietricica pe azi. Tot in ziua aia am fost si la Lombardi Pizza sa mancam. Este cea mai veche pizzerie din New York. A fost deschisa cu mai bine de o suta de ani in urma, in 1905, si auzisem noi c-ar fi foarte buna. Ce-i drept, mie mi-a placut. Am comandat pizza cu arugula, foarte populara nu numai acolo, dar in New York in general, unde, ca o particularitate, pizza se face si cu blatul foarte subtire. Eu am dat la o parte buruiana aia, dar am mancat toata pizza ca lui Bobi nu i-a placut deloc. Ba chiar s-a scandalizat. In conditiile in care mananca fara greturi Pizza Pizza, eu cred ca de fapt pretul i-a stat lui in gat. Pfuu, un oras incredibil de scump. Not really loonie friendly.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu