Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

sâmbătă, 23 ianuarie 2016

M-a intrebat cineva de Invisalign si uite asa mi-am adus aminte ca si eu am inca acest aparant pe dinti, dar nu pentru foarte mult timp insa, numai pentru inca trei saptamani. Dintii mei arata acum ca ai unei dive de la Hollywood si cum a fost lesne de observat I show them off de cate ori am prilejul sa mai fac un selfie. Vorbea Bobi cu Claudiu despre aia de i-o arestat in Dubai ca si-au facut selfie cu hotelul care a luat foc de sarbatori. Si zicea Claudiu ca daca era Francisca acolo, o aresta si pe ea. Cam asa ceva. M-am canadizat. Acesta este motivul pentru care rad ca proasta in toate pozele. Ca eu cand am venit in Canada ii tot vedeam pe astia tot o floare si nu intelegeam de ce. Acum inteleg. Ei in realitate nu zambesc, ci doar merg cu dintii pe-afara. Cum merg alte natii cu curul pe-afara, de exemplu. E o chestie de cultura.
...Hai ca vreau sa ma termin repede cu aceasta postare ca trebuie sa ma duc la biblioteca sa-mi ridic cartile, Haruki Murakami, tot cu buddhism-ul, trebuie sa va povestesc cand m-a prins Bobi meditand...Apoi ma pun sa-mi fac temele...Acum am teme. Pana acum n-am avut, dar acum am homework. Dar am observat ca este intr-adevar o metoda foarte eficienta de studiu si foarte practica pentru examen. Nu mai fuşăresc cartea c-o saptamana inainte de nu mai stiu pe unde sunt, studiez ritmat...Proful asta e chiar bun. Lucra la TD.
...Dar am fost la Toronto Raptors cu Boston Celtics, ca explicatie foto pentru pozele de mai jos. Sunt super pasionata! Cand am ajuns acolo nu stiam exact cine cu cine joaca sau daca joaca cineva, eram cam pe nicaieri, dar Bobescu a castigat iar la tombola de la munca bilete la basket si-am zis de data asta ia sa ma duc si eu cu el. A mai castigat si la baseball si tot asa. Firma lui are loja la Air Canada Centre si le da bilete moca sa mearga la meciuri din astea. Dar chiar asa planta cum am fost eu, tot mi-a placut. De fapt, n-a fost un meci de sport plictisitor, a fost un mega show mai degraba. Dansau majoretele ca-n filmele americane, puneau muzica de-ti venea sa dansezi si tu, si basket-ul de NBA mi s-a parut un sport foarte usor avand in vedere ca nu mi-a fost greu sa-mi dau seama care sunt raptorii si care cos tre sa-l urmaresc. Atmosfera mi-a placut, nu-i ca la televizor, toata lumea se bucura, scandau cu totii, incercau sa prinda perechea de sosete pe care o aruncau unii din tribuna, sau ce erau alea, prosoape, tot felul de chestii din astea. Eu n-am prins nimic, eu nu m-am prins in primul rand, dar chiar si asa, pana la nasul meu cu greu ar fi ajuns ceva, ca noi eram sus ca VIP-urile la loja. Loja aia arata ca un apartament. Puteai sa-ti faci si de mancare daca iti era foame. Aveau aragaz, masina de spalat etc. M-am integrat si eu in atmosfera, am inceput si eu sa ma bucur si sa scandez, dupa cateva beri si o galeata de popcorn. Inainte de a intra la meci, ne-am cumparat si hot dog. Hot hot dog, ca mie, care mananc ardei iute gol, au inceput sa-mi dea lacrimile. Imi stingeam focul din gura cu Molson ca altfel urlam pe-acolo de credeau oamenii c-au pierdut raptorii inainte de-a incepe meciul si plang de necaz. Dar uite asa am zis ca mi-am nenorocit, Doamne fere, si geaca mea Canada Goose! A cazut pe ea niste spuma de bere de-a doua zi cand am vazut n-am mai fost om toata ziua. Imi stricase tot cheful de cu seara. Eu ma inchin la geaca mea ca la Dumnezeu. E singura haina pe care mi-o pun regulat la cuier, fara sa strige Bobescu la mine. In rest...dar sa trecem peste. Am curatat-o foarte usor punand-o sub un jet de apa rece, ca geaca e impermeabila, prin urmare nici spuma n-a patruns-o...Canada (Goose) is the best (coat) in the world! Hai, lasa, nu va mai ofticati asa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu