Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 20 septembrie 2015

M-am gandit sa ma duc sa voluntariez pentru refugiati, sunt acum in cautarea unui case de primire, si o sa va povestesc de la fata locului cat de periculosi sunt. Nu o sa-i primesc in casa asa cum in mod ciudat isi pun unii problema, o sa ma duc eu in casa lor, ca oi gasi pe-acolo niste copii cu care sa ma joc sau sa-i invat niste engleza, sa fac curat sau sa le fac o mancare, bine, la faza asta s-ar putea sa fiu eu periculoasa, sa nu-i otravesc. Nu dispun eu de cine stie ce timp, dar in weekend cateva ore, sau dupa job cand nu am cursuri, pot s-o fac. Am mai fost eu odata, demult, ca parca a trecut un veac de cand am aterizat in Canada, pe la YMCA, apoi pe la Greenpeace, dar atunci scopurile mele erau ingrate. Auzisem ca e de bine sa faci voluntariat ca sa-ti gasesti job prin Toronto, si ma bagasem si eu in seama, desi cu adevarat, pe-atunci nici eu nu stiam ce-i cu mine, ba cred ca mai degraba aveam eu nevoie de ajutor sa aflu pe ce lume am ajuns, decat ei. Acum, nu mai este asa, si cum diferenta dintre mine si ei e doar ca soarta a fost cu mine mai generoasa si doar de aia nu sunt acum in locul lor, o sa le ofer niste timp, ca numai atata am, atunci cand timpul inseamna de fapt tempus fugit, non autem memoria...
Doar in paranteza, ca mi-am adus aminte...cautand acum niste astfel de locatii, si probabil ca vor mai aparea pe masura ce refugiatii sirieni vor veni in Canada, imi aminteam de centrul ESL pe la care ma duceam cand am venit in Canada, o asociatie de negri etiopieni, dar care functiona oarecum si ca centru de ajutorare pentru ei, unde m-am imprietenit bine cu profesorul. Long story short, ca s-a intamplat demult, eu am plecat de-acolo, asociatia intre timp s-a desfiintat, timpul a trecut, dar nu ne-am uitat, caci intr-o zi, de data mai recenta, ma duceam eu inspre library, cand la un moment dat, imi apare in fata un negru bucuros cu mainile ridicate sa ma imbratiseze. Cum nu mi-am alocat gandirii mai mult de o fractiune de secunda, am inceput sa-l imbratisez si eu tare crezand pe bune ca-i fostul meu profesor de ESL, fiind singurul negru pe care cunoscunadu-l la un moment dat, nu-l mai vazusem demult. Ne-am bucurat sa ne revedem, ne-am facut si selfie in mijlocul strazii, si-am inceput sa ne derulam amintiri comune, cand la un moment dat eu mi-am dat seama ca il intrebam de Mandea si el imi raspundea de Tandea si viceversa, ca-n sketch-urile cu Dem Radulescu, Dumnezau sa-l ierte, de pe vremuri. In realitate, wrong number, doar ne confundasem putin, el pe mine, si eu pe el, dar acum ca-i am si poza in telefon, o sa ne tinem minte.
In fine, am iesit aseara cu prietenii in oras, ne-am dus la sushi ca-mi era mie pofta, si-am inceput sa-i bat si pe ei la cap cu refugiatii incercand sa-i trag cu toata forta de partea lor, si m-a intrebat Bobi daca si-atunci cand mananc bine, intr-un restaurant cu lumanarele aprinse, ma gandesc la ei. Ce-i drept, daca te gandesti bine e greu sa nu iti stea in gat. Da, stiu si eu ca traim intr-o lume de mare cacat de care mi-e si rusine si ciuda, si e clar ca daca il asteptam pe Dumnezeu sa faca vreodata ceva pentru noi, ne bazam pe cine nu trebuie. Iar daca nu-ti arde de situatia asta, e ca-n vorba aia, daca n-ai nimic bun de facut, mai bine taci din gura.

13 comentarii:

  1. Well,nu trebuie sa asteptam sa vina Dumnezeu sa faca ceva ,El deja a facut ceva : te-a facut pe tine ,m-a facut pe mine si pe altii .Ne-a dat in stapanire Pamantul,iar noi l-am adus in starea in care este .
    Noi am incurcat itzele,noi sa le descurcam.
    Daca ne uitam in jur,cei ce asteapta sa vina altii sa "faca" ceva ,sunt tocmai aia care nu dau doi bani pe Dumnezeu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sincer nu stiu ce traba are Dumnezeu in t povestea asta, el din ce spui tu se ocupa cu facutul de oameni. N-ar prea trebui sa-i mai faca in vremurile astea. Si ma refer aici, de exemplu, la situatia cu Alain Kurdi, baietelul ala de trei ani gasit mort pe plaja. Copilul ala are mai putini ani decat cati are razboiul inceput in Siria. Adica l-a facut Dumnezeu in vremea razboiului, ceea ce imi spune ca nu prea are minte.
      Dar lasand asta deoparte, imi place pozitia Papei Francisc, care indeamna la walk the talk, sa vorbim mai putin si sa facem mai mult. Nici el n-aduce vorba de Dumnezeu, cat vorbeste de pace.
      Iata si un articol al unui preot plecat din Romania in Germania:

      http://adevarul.ro/locale/timisoara/preotul-roman-stabilit-germania-dezvaluit-strategia-unica-nemtilor-rolul-serviciilor-secrete-selectarea-refugiatilor-greseste-romania-1_55fad0e6f5eaafab2cb54fa9/index.html

      Eu chiar o sa ma duc sa ajut la sheltere. Si nu numai la sirieni, ca nu numai sirienii au nevoie, ci si atatia altii in aceeasi situatie pe tot globul. Iar povestea cu sirienii a inceput de ani de zile. Au fost f multe articole despre morti in apele Mediteranei care acostau in Italia. Am vb cu cineva din Italia si imi spunea ca Italia ii primea, pe cei care ajungeau vii, si ii trimitea pe la Milano si prin alte orase, iar ei plecau de acolo pe jos spre alte tari, care nu ii primeau. De cand au anuntat insa ca granitele sunt deschise s-a marit f mult si numarul lor, si am citit un articol ca Europa ar fi vinovata pt asta pt ca daca le e asa de ei, nu ar fi trebuit sa ii cheme, ci sa se implici in transportarea lor, nu sa-i lase sa-si puna viata in pericol pe mare. Este intr-adevar si asta un punct de vedere, dar pe de alta parte e si ciudat sa pui problema asa, ca nu vad cum s-ar putea face chestia asta cu toti refugiatii de pe glob.
      Deci n-are Dumnezeu nicio treaba, el daca tot si-a terminat treaba, sa-si vada de drum. mai e vorba aia, "nu-l mania pe Dumnezeu". Si daca-l manii ce, se baga?

      Ștergere
  2. Nu știu dacă se bagă, nu sunt avocatul Lui, probabil ca o sa descoperi tu singura răspunsul.
    Boala oamenilor e sa gaseasca mereu un țap ispășitor în loc sa privească în oglinda.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La orice se intampla. ca e de bine sau de rau, exista o cauza. Cauza-efect, pe asta se bazeaza mersul lumii. Iar cauza e adevarul. Si nu vine din ceruri.
      Cat tr.am intrebat daca se baga ma refeream la ce spuneai mai sus, ca Dumnezeu, ne.a facut, sa ne descurcam noi. Dar sa inteleg ca atunci cand e manios, se schimba treaba?

      Ștergere
    2. Daca eu il manii din vorbe, dar altii prin ce fac, nici nu-l clintesc, atunci cu-adevarat intortocheate i-s caile.

      Ștergere
  3. ce exemplu frumos.Bravo! Cine are urechi de auzit si ochi de vazut sa auda si sa vada.
    Restul vor continua sa se "bata" cu umbrele de pe pereti.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-am inscris deja la o sesiune de orientare la un centru de receptie. Stiam ca asta e procedura in cazul voluntarilor, si din ce imi aduc eu aminte va trebui sa merg si la politie sa-mi scot cazierul.
      De cand cu criza asta, cica s-au inrosit liniile pentru donatii, pot sa si donez lucruri sau bani, dar eu prefer sa merg efectiv sa ajut. Nu e vb de cativa dolari pe care ii pot da, ci de faptul ca in situatia asta, timpul efectiv se poate contabiliza mai abitir ca banii. Voi sti exact pe ce se duce. E foarte bine sa se aloce bani, dar asta e mai usor de facut.
      Am vb cu mama si ea mi-a zis ca daca ar fi avut posibilitatea si ea s-ar fi dus sa-i ajute. Cat despre umbre, I don't care, fiecare sa faca si sa gandeasca ce-o vrea. Eu nu mai zic nimic, ma rezum la ce-am eu de facut aici. Ca vad atatia analisti, experiti in crize cu refugiati, care tot palavragesc degeaba, isi expun frumos din taste toate aberatiile pe care le viseaza noaptea, dar sa vina unul cu vreo solutie practica, nema, asa ca nici nu-mi mai bat capul.

      Ștergere
  4. Daca sunteti asa de patrioti, de ce ati plecat din tara?
    De ce nu ati ramas in tara, sa faceti ceva pentru ea?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine ma intrebi sau pe mai multi, intrebarea ta e la plural. Nu-s patrioata, in Romania nici n-am ramas, nici nu ma intorc. Dar, nu te supara pe mine, nu stiu de cand esti around, dar eu nu prea raspund la intrebari de genul asta, daca vorbesc, vorbesc neintrebata ;)

      Ștergere
  5. Mai , o sa fie o experienta faina pentru tine , probabil ca nu asa cum te astepti dar o sa vezi si alta fata a emigratiei . Eu dau de ea zi de zi ....avem emigranti si din aceasta categorie intre clientii nostri. Cum ti -am mai zi , nimic nu e alb sau negru .Dar o sa fie o experienta interesanta contactul cu lumea lor . Merita 😉

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lumea lor e de fapt lumea noastra, in care traim cu totii. Cand mi-ai zis ca nu e alb sau negru ti-am dat dreptate.

      "avem emigranti si din aceasta categorie" - la ce categorie te referi?

      Una peste alta, romanii iar s-au facut de cacat in fata Europei. S-au dus derbedeii de-au votat impotriva, cand puterile mari au zis toate DA. S-a bagat si Romania in seama, ceilalti nu prea au bagat-o, i-au bagat doar cotele pe gat ca sa-i arate ca oricum nu conteaza.

      Ștergere
    2. Emigranti din categoria refugiati/azilanti .... au mai mult decat crezi In materie de drepturi si nu toti le merita cu adevarat, in fapt foarte putini....whatever. .. ai sa te convingi singura daca ai sa ai ocazia.
      Despre cat de cocos se da Romania ....nimic nou sub soare .

      Ștergere
    3. Povesteste-mi si mie ce fac exact de zici ca nu-si merita drepturile.

      Ștergere