Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

joi, 3 septembrie 2015

...Revenind, in Romania, ma pot duce oricand. Imi trebuie doar bani si timp. Pot fi acolo de azi pe maine. Desi spusesem ca o voi trata ca pe o tara straina in concediu, totu-mi era prea cunoscut, ca sa ma prefac ca nu-i asa si atunci cand ai cunoscut, iti permiti mai multe sentimente, nu doar o incantare candida la un deal si-o vale. Cu toate acestea, eu n-am mai gasit vreo conexiune cu locul ca sa-mi zic ca am venit acasa, era ca un trup lipsit de suflet, viata mea, cu toate ale ei, fiind deja in alta parte. Asta deci nu are legatura doar cu tara, ci si cu mine. Ca lasand familia la o parte, acesta nu intra in discutie, eu nu mai am nimic acolo, vorbind la modul cel mai concret posibil. Si asa cum ma pot intoarce oricand, ma pot intoarce oricand si definitiv, dar nu am nici la ce si, mai ales, nici de ce. Am ajuns in stadiul in care o intoarcere definitiva ar insemna efectiv o alta emigrare...Doar ca...Dar s-o iau cu inceputul...Printr-un exercitiu de imaginatie practic, ca fluturi nu mai prind demult, as ajunge inapoi si as cauta intai de toate un oras in care sa ma stabilesc. Ar fi un oras mare pentru ca am vazut cu ochii mei cum toata Romania se sprijina pe cele cateva mari piloane, celelalte, majoritatea, darapanate din temelie n-o ajuta cu nimic, de aia Romania sta-ntr-o rana. Si-apoi nu m-oi intoarce sa-mi cada sandramaua-n cap.
Si nu ma refer aici doar la orasele mici ale Moldovei, gen Husi, Vaslui, de unde ma trag fara voia mea, ci si la cele ale Ardealului, de celelalte nici nu mai vorbesc. In periplul pe care l-am avut in Transilvania am ajuns de exemplu in Huedin, ne-am oprit la o alimentara sa cumparam mezeluri. Este exemplul perfect al unui oras romanesc fantoma, si ca toate fantomele te baga-n boale. N-am nici cea mai vaga idee ce bantuie oamenii din Huedin, dar mi-a fost suficient sa ajung acolo, sa-l vad cum arata ca o gura stricata fara dinti, ca tot am expertiza. M-as orienta cum ziceam catre un oras mare, Bucuresti, Brasov, Sibiu, Cluj, ca tot le-am vizitat de curand, acestea din urma nefiind cu nimic mai prejos fata de orice alt oras european din vest. Frumoase, ingrijite, cu oameni respectabili. Iar de Bucuresti, tocmai am auzit de bine ca are rata somajului de 1%, ceea ce, in contextul economiei de azi, este admirabil. In contextul economiei mondiale de azi care a aruncat Canada, oficial, in criza tehnica de cateva zile, situatie care s-a mai intamplat doar acum 6 ani. Dar sa zicem ca m-as stabili in Bucuresti, mi-as cumpara o casa, un apartament undeva, si m-as pune sa-mi caut de munca, ca tot omul botezat, dar fara bani de la botez. Aici am eu o problema insa. Nu mi-ar surade deloc ideea sa ma angajez acolo la patron, sa-mi arunce o data la luna firimiturile lui de la masa. No, no, no. Poa' sa si le tina, sa si le bage sub unghii. O varianta ar fi, daca nu singura poate in imaginatia mea, sa ma fac businessmena de succesuri, dar nu stiu exact cum e si cu astea, ar trebui sa-mi aloc niste timp, bani si chef, poate prea mult, si-apoi nu stiu daca mi-ar iesi sau nu, cred ca nu, ca nu cunosc in detaliu mediul afaceresc din Romania si nici suspusi care sa ma suspuna si pe mine. Sa zicem ca as cunoaste in mare doar profilul patronului de provincie, dar mie imi lipsesc complet "abilitatile" de business ale unora dintre ei, asa ca nu prea as avea cum sa fiu unul. Nu ca mi-as dori. Ce vreau sa zic, asa pe scurt, o sa ma mai lungesc alta data ca iar am intrat pe-aici in crize tehnice de timp, e ca nu vad ce boli de cap ar trebui sa am ca sa-l leg asa fara sa ma doara. De vreme ce eu sunt foarte bine mersi aici unde sunt, mai ales dupa ce am muncit atata pentru ca toate sa-mi fie asa cum sunt, ca nu mi-a picat nimic de pomana...Pentru o alta emigrare mi-ar trebui daca nu un scop, macar un sens. Iar pentru mine, n-ar exista nicio logica intr-un astfel de demers. Poate doar daca as innebuni de dragul tarii, sau de nu mi-ar placea deloc siropul de artar, sau sa ma simt vreun pribeag far-o perna sub capatai, dar in niciuna dintre variante nu e cazul...MAI URMEAZA...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu