Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

marți, 30 iunie 2015

Mama cred ca-i tare mandra sa aiba asa un copil ca mine. Cred ca doar ea, dar fara a fi rautaciosi, facand-o aseara pe-a bucatareasa pana tarziu in noapte, am avut o revelatie. De la munca nu venisem demult, avusesem deja si niste activitati extracuriculare de toata isprava, si-acum mestecam cu spor, n-as putea sa zic ca si cu drag, intr-o mazare, de ma dureau talpile (!). Mazarea e mancarea mea preferata si caut sa cumpar numai romaneasca, ca-i ramane bobul intreg si dupa ce-o fierb trei ore, ca aseara, cand imi venea s-o arunc in foc, ca sa zic asa, parca nu se mai termina. Si cred ca tot mestecand am si atipit, moment in care am avut revelatia. De cand am ajuns in Canada, dar si inainte, eu si cu dragul meu Bobescu ne facem treburile in legea noastra, fara sa ne ajute si pe noi cineva macar c-o vorba de incurajare. Noi ne tinem casa, in ordine, dezordine, cat si cum putem, ne ducem si la munca, ne ducem si la scoala, si colo, si dincolo, cat e ziulica de lunga, iar seara nu are si pe noi cine sa ne pupe inainte de culcare. Parca suntem copiii nimanui. Dar, ca niste orfelini, nu mai avem timp sa ne si plangem, ba ne-am invatat sa ne convina asa. Eu cand trabaluiesc prin casa, ma enerveaza sa ma ajute careva ca-mi da impresia ca mai tare ma incurca. Asa si-n situatia asta. Ni le facem in legea noastra, dar nici nu ne calca nimeni pe batatura. Acesta este reversul lucios al medaliei. Sa aduci pe lume niste copii asa destepti, care se descurca de unii singuri cu toate cele, si bine pe deasupra, cred si eu ca te mandresti. Canadienii isi alunga copiii din casa dupa varsta majoratului. Le da un sut in cur si-i arunca in strada. Si cum eu sunt foarte adaptata, asa o sa fac si eu. Nu vreau sa tin la casa niste prosti, cand noi suntem asa destepti. Vreau si eu sa ma mandresc de copiii mei asa cum ma mandresc si eu de mine.

Un comentariu: