Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 5 aprilie 2015

Am facut 6 ore inapoi spre acasa, cat am facut si cand ne-am dus. N-am oprit pe traseu decat la Denny's sa mancam, ca asta e locul unde-i place lui Bobi sa ia micul dejun cand e la drum lung. Cand am coborat din masina, aici in parcare, nici nu puteam sa merg, amotisem de tot, dar daca era numai asta, numai ca imi intepenisera picioarele dupa ce deja erau betege de febra musculara. M-am ridicat in picioare, era sa cad in genunchi si sa dau si cu capul de asfalt. Pentru ca sunt comoda si nu-mi lucrez conditia fizica, si cum in ultimele zile am alergat ca la maraton in Montreal, se intelege. Dar a meritat fiecare pas facut. Mi-a placut la Montreal, nu de-odata, dar pe parcurs m-am indragostit de el, atat cat sa-mi doresc sa ma mai duc pe-acolo. Am gandit bine sa plecam de-acasa mai devreme vineri pentru ca de Good Friday au fost vreo 13 grade in Quebec, dupa care a doua zi s-au facut -13, nici chiar, dar eu pe-acolo le-am simtit.
...E diferit de fratele Toronto, e mai artist, o boemie locala care se simte pe strazile pietruite de la centru, cu dale de care caii inhamati la calesti turistice, langa bazilica Notre-Dame, isi freaca copitele. Sub lumina palida a unor felinare cum mai vezi prin centrele istorice ale oraselor europene. Berarii spre vechiul port, arta urbana, magazine de antichitati cu sigle frantuzesti...Venind numai din Toronto, si tot am avut tendinta de-a cadea in deruta ca am ajuns parca in alta tara. Nu este peste tot asa, dar eu m-am plimbat doar la centru si l-am vazut prin ochii unui turist de weekend. La o privire in jur e diferit de Toronto, dar fara ca asta sa insemene ca le compar, n-as vrea, avand in vedere modul in care ma raportez la ele. Nu le compar, dar le gasesc diferite, atat cat sederea scurta pe-acolo mi-a permis sa observ. Montrealul este mult mai mic in primul rand. Si nu pentru ca i-as fi putut eu vizualiza marimea toata, dar se vede asta cu ochiul liber din orice punct. E mai inghesuit, strazile-i sunt mai inguste, mai indulgente de parcurs la pas. Si are, intr-adevar, asa cum se aude, un aer mai european, dar asa, ca o pata de culoare, european pe continentul american totusi. Mie, si poate nu in mod ciudat, dar asta doar cand am intrat in oras, mi s-a parut ca aduce mai degraba cu orasele mici de prin SUA, pe care le-am mai vazut cand mergeam in Pennsylvania. Dar ca infatisare doar a unei prime impresii. Caci este un oras vechi si chiar invechit. Ulterior insa, cand am inceput sa umblu pe strazi, sa intru in restaurante, in berarii, sa aud atata frantuzeste peste tot, cu adevarat, ceea ce parea familiar american de la Toronto, incepea sa paleasca si-i simteam tot mai pronuntata alura europeana pe care, in general, lumea i-o asociaza.
...Mi-a placut mancarea in mod deosebit. Ori ca ne era noua prea foame cand intram undeva sa mancam dupa atata umblat, ori, intr-adevar, era atat de gustoasa ca nu ne puteam opri pana nu lingeam si farfuriile. Am intrat aseara la Les 3 Brasseurs, unde a mancat Bobi un ciolan cu varza fiert in bere, de nu m-am putut abtine sa nu ma limpai in farfuria lui cand l-am vazut. Si tot acolo am baut bere Amber cu un usor gust si chiar culoare de sirop de artar. Foarte buna. Mie nu mi s-a parut neaparat ca preturile ar fi in Montreal altfel decat la Toronto. Poate prin alte parti, dar acolo la centru, totul era la fel, ba berea era chiar mai scumpa. Am dat $17 pe-un box de 6 Corona, cand la Toronto, e vreo $13. Dar la Toronto nu cumperi alcoolul de la supermarket sau convenience store, ci de la monopolul guvernamental LCBO. Dar avand in vedere ca le-am baut pe toate in pizzerie, atunci iese o nimica toata comparativ cu cat e alcoolul prin localurile de la noi. Caci in Toronto, la restaurante, nu mancarea e scumpa, ci beutura ne rupe la factura. Nici nu intelesesem ce voia domnisoara ospatara de la noi cand ne-a zis sa ne mergem sa ne cumparam berea din alta parte si-apoi sa ne intoarcem cu sticlele. Ne uitam chioras la ea, am zis ca n-am inteles bine. Desi vorbea engleza. Ceea ce pentru mine a fost uimitor. Majoritatea faceau schimbarea rapida si cu simplitate intre engleza si franceza, de m-a facut imediat sa ma gandesc ca e clar, nu trebuie sa stii franceza in Quebec, trebuie sa le stii musai pe ambele, foarte bine, ca sa ai parte de ce-i mai bun pe-acolo. Nu cred ca e imposibil de ajuns la o linie cu ei, cred doar, ca, din acest punct de vedere, e mai greu decat la Toronto. Trebuie sa inveti doua second languages, iar pentru mine a fost destul de mult si numai una pana acum. Quebec nu este o provincie bilingva, este francofona, engleza este doar tolerata. Dar cei mai multi dintre cei cu care noi am intrat in contact, le stiau pe amandoua. Asta contrar cu placutele stradale care nu stiau amandoua limbile, macar ca in Ontario, si asa cum, de altfel, ma gandisem eu ca ar fi. Eu ma gandisem OK, nu sunt in engleza si franceza, dar sunt sigur in franceza si engleza...Nu. Sunt doar in franceza. C'est sufit, not enough.
...Si ca tot am ajuns pana la urma sa le pun versus, Montreal are homeleşi, la Toronto sunt mai pretiosi, le place mai mult in sheltere decat sa doarma prin statiile de metrou, nu ca asta m-ar sensibiliza, it's just a fact, I don't really give a shit. Apoi au pe alocuri niste strazi stricate si danbuite, nu neaparat cratere, dar crapaturi mari in asfalt, nu ca la Toronto n-ar fi, dar la Montreal erau mult mai proeminente, iar acesta din urma mi-a parut mai nespalat, nu suparator, dar suficient cat sa-l dezavantajeze. Dar in prima zi l-am vazut mai prafuit decat in a doua. Pentru ca, pe trotuare, mi se zgaria de adidasi un pietris gri inchis, aruncat peste tot, dar dintr-o ratiune foarte pragmatica, sa nu alunece lumea pe gheata, si care, cand va veni primavara, va fi inlaturat. Dar aici e o chestie. Pe cat e iarna o pacoste peste orasele canadeze, iarna care si contribuie la toate aceste stricaciuni, pe atat e o binecuvantare, pentru ca zapada le ascunde, ca sub pres. Caci, a doua zi, cand zapada se asternuse deja strat, Montrealul parea mult mai frumos decat cu o zi in urma, mi-a placut sa merg pe jos de la o locatie de vizita la alta, chiar daca mi-am blestemat zilele luptandu-ma cu vantul care mi-a mutat creierii de sub caciula. Nu ca nu am sti ce inseamna. Vantul din Montreal se poate lua de mana cu cel din Toronto si linitit se pot duce dracului. Dar aspectele acestea sunt lesne de constatat in perioada acesta ingrata de tranzitie, si acolo, ca si aici, dintre iarna spre vara, cand zapada nu mai e, e inca frig, copacii sunt tot goi si verdeata inca nu a dat. Totul e sters si fara culoare. Cand e verde, deja si orasele capata o cu totul alta alura. Toronto este incredibil de frumos vara. De aceea, vreau sa revad si Montrealul pe o vreme mai buna. Sa ma plimb pe jos pana la Mont Royal, pana unde nu am reusit sa urc...Spre deosebire de noi, quebecosii nu traiesc ca-n palma, au relieful mai accidentat, mai in deal...Daca mi-ar placea sa traiesc la Montreal? De ce nu? Probabil ca da...A fost o escapada reusita, ne-am simtit bine, am cunoscut oameni, nu oameni pe strada ca nu m-am bagat in seama cu nimeni, ci romani, ca doar am blog ;), care ne-au ajutat cu orientarea in spatiu in prima zi, si carora le zic mersi beaucoup ca au fost tres agreables sau cum se zice :). Ca turistul, am vazut ce vedeti si voi in poze. Si mi-a placut tare.

Un patinoar in Place Bonaventure, chiar langa hotelul unde ne-am cazat, si langa care am mancat, chiar cand am ajuns, un Pad Thai foarte gustos.
Calutii de vizavi de Basilique Notre-Dame de Montreal.
Felinare de Montreal.

Arta urbana. Les Chuchoteuses, sculptura in bronz, a trei femei absorbite in conversatie, care atrage curiozitatea purtatorilor de camere foto.
Monumentul Maisonneuve, din Place D'armes, din 1895. Sculptura in memoria lui Paul Chomedey de Maisonneuve, fondatorul Montrealului.
Fluviul Saint-Laurent.
Tembeli stradali. Din astia avem si la Toronto, chiar mai talentati.
Piata Bonsecours, considerata una dintre cele mai frumoase cladiri de patrimoniu ale Canadei.
Interiorul bazilicii romano-catolice Notre-Dame, in pregatire pentru seara de Inviere.
Orhidee si, mai jos, cactusi, in Gradina Botanica.
Fluturi in libertate, una dintre cele mai interesante spectacole pe care natura, recreata, mi le-a oferit vreodata pana acum.
Montreal Poutine...

4 comentarii:

  1. Montreal se vrea un Paris nord american . Probabil daca il vezi inaintea Parisului iti poate ramane la inima . Daca il vezi dupa ce ai cunoscut Parisul ( cu atat mai mult daca ai locuit pe malul Senei ) impresia este de kitch ... de copie slabuta . Dar , intradevar este altceva , o oaza in lumea anglofona nord americana....Dar frig tata , frig rau :))) BTW ... soare azi doar vreo 12 grade azi de Florii la noi :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu nu inteleg ce tot o dati inainte cu frigul de parca in Toronto/Ontario nu e aceeasi vreme. Montreal nu e mai friguros decat T si f probabil Calgary sau Edmonton conduc la temperaturi extreme

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt diferente si intre Toronto si Windsor(unde locuiesc) daramite comparand cu Montreal .... si in Romania vremea din nordul Bucovinei e cu totul alta decat cea de la Bucuresti .... e normal .cu cat pui mai multi km in drumul catre nord lucrurile capata alt aspect .

    RăspundețiȘtergere
  4. Lumea zice ca ar fi totusi mai frig. Nu stiu, ca nu am trait acolo ca sa fac o comparatie precisa.

    RăspundețiȘtergere