Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

sâmbătă, 3 mai 2014

Voiau azi baietii sa se duca la pescuit. Aseara m-a luat Bob la ture ca i-am azvarlit la gunoi biblia pescarilor. Era vorba de o publicatie savanta in cateva foi, pescuita de la Canadian Tire de pe raftul cu inutilitati moca. Ii zicea amicului pescuitor la telefon ca trebuie sa se duca la magazin inainte sa-si ia ochelari sa vada cu ei daca sunt pesti in lac. Cum, fra, bagi capul in apa? Nu, e vorba despre ochelari polarizati care au o capacitate de strapungere a apei, H2O, mai rapide decat cea a luminii si care reduc puterea de reflexie a soarelui in balta. Si ii vezi. Aha. Vremea insa nu e buna de nimic. Nici macar de pescuit, asa ca nu s-au mai dus nicaieri.
...Asa ca sa va povestesc ce mi s-a intamplat mie ieri. E din nou o poveste despre metrou. Dar de data asta a facut-o lata de tot, sau mai degraba lunga, ca am zis ca nu se mai termina. M-am sculat ieri cazuta in cap rau de tot ca ma culcasem tarziu si nu ca asta ar avea vreo legatura cu incidentul. La Spadina, pe ruta care merge in nord, asteptam sa vina vagonul sa ma care la munca. Asteptam de ceva vreme, mai lunga decat de obicei, e adevarat, cand se indreapta spre mine un tinerel cu parul cret care ma intreaba how long been waitin' ? Five minutes, maybe more. Imi spune apoi ca a auzit el un anunt ca pe both sides, metroul e out of service. Sincer, am crezut ca e un retard care se baga in seama. Avea o fata interesanta care, spre nelegiuirea mea, m-a facut sa gandesc asa. Eu de ce nu am auzit anuntul? Nici nu apuca ala sa se indeparteze, hai du-te, ca se aude in difuzor: Both sides...Shuttle buses replacing...OMFG, acum sa vezi...Lumea adunata buluc incepuse sa se buluceasca si mai tare, ca nu stiau in ce parte sa o ia. La un moment dat, in mijlocul incurcaturii, iesise o TTC-ista, de parca abia se sculase, de dupa o usa, pe partea cealalta a liniei, si unul, de pe linia mea, a intrebat-o sunt shuttle sau nu sunt shuttle, unde sunt shuttle-le? I don't know. You don't know, i-a tipat ala peste gard. Great answer. Am iesit la suprafata si am zis ca iau un taxi ca, pe bune acum, nici eu nu stiam unde sunt shuttle-le si am zis ca ar fi mai rapid asa. Ies la strada si aici la taxi ii faci cu mana de pe trotuar sa opreasca si sa te ia. Si numai ce venea unul. Nu-i vedeam soferul de negru ce era, opreste, si ii zic adresa. No, darlin' sorry, too far. Too far??? Sorry... Sorry tu sau sorry eu? Pana acum nu voiati de prea aproape, azi, nu vreti invers. Great! Dar vad shuttle-ul ca vine. Alerg sa-l ajung din urma si urc si eu cu toata lumea. Ar fi inutil sa va descriu drumul cu shuttle-ul ca n-as ajunge niciodata la capat. Era cevaaaa. Statea pe loc printr-un musuroi de masini care stateau pe loc in mijlocul strazii, incurcandu-se unele pe altele. Baiatul ala suparat de pe peron, in shuttle acum, scotea din diplomatul pe care il tinea agatat de mana si apoi iar baga inapoi, si iar scotea, o diploma. Si ma gandeam, ce noroc sa ai, my brother, sa te cheme unii la interviu, ca daca nu despre asta era vorba, era vorba despre ceva similar, si sa-ti moara metroul pe drum. Lumea ar intelege, eu nu zic nu, dar nu-i totuna oricum. Oricum, eu voiam sa dau un telefon la munca. De intarziat era evident ca voi intarzia, de vreme ce intarziasem deja, si cum nu era nimic de facut, nici nu faceam nimic, dar voiam doar sa le zic ca n-am murit, mi-a murit metroul. Nu aveam baterie la telefon. Adica murise si telefonul. Death is in the air. De ce nu ma mira, de ce nu ma mira? De ce intotdeauna trebuie sa mi se intample lucruri care nu ma mira? Cum am devenit atat de insensibila? Era deja 9.30, eu plecasem de pe la 7 jumate de acasa, cand ma gandesc sa ii zic soferului, care calm, incerca sa faca fata presiunii create de lumea mocnind in propriile depasiri de rabdari, daca nu are vreo priza prin autobuz sa-mi incarc telefonul, ca un fir aveam eu prin buzunar. Nu avea, ca nu au voie mi-a zis, dar s-a aratat amabil sa-mi imprumute telefonul lui. Foarte frumos din partea ta. Si daca tot te gasesc atat de amabil, ai si numarul meu de la munca sa mi-l imprumuti? De unde sa-l am? Oh, asta ma intrebam si eu. Cand si-a adus aminte ca are prin spate un USB plug si daca am si eu firul asa, il pot baga acolo, ca ei il fosesc sa dowloadeze filme (!). Mi-a zis sa nu downloadez filme. Nu man, chill, thanks, nu va downlodez filmele voastre horror. Am reusit sa-l incarc un pic si sa sun. La munca, unde am ajuns dupa trei ore, lumea stia de problema, ca se daduse la televizor, asa ca nu am trait nicio satisfactie ca i-as fi anuntat ceva nou. Si ei la fel de insensibili. Si daca le-as fi zis ca metroul din Toronto a inceput sa zboare, nu cred ca i-ar fi mirat.

2 comentarii:

  1. Esti sigura ca era vorba de filme horror? :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. More than 100% sure. Cred ca era vb despre inregistrarile lor de pe traseul groazei :))).

      Ștergere