Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 18 mai 2014

As vrea eu sa-mi exprim o parere, dar sa vad daca imi si iese. Cunoastem cu totii acea sintagma romaneasca asociata la gramada emigrantilor romani si nu numai, dar ramanem la cei romani, si anume "a reusi". Probabil este echivalentul englezescului "to be successful". Aceasta notiune "a reusi" a reusit pentru noi sa capete in timp conotatii peiorative. Si pe buna dreptate. Mai ales atunci cand, desi nu contine o definitie general valabila este aplicata in mod general tuturor, de ca si cum daca ai plecat din tara ai ales la sigur drumul izbanzii. Cand vorbesc unii despre "a reusi" e mai mult decat clar pentru mine ca se refera la a-si gasi cel mai minunat loc de munca de pe planeta, la a face bani cu carca, adica multi, nu cu spatele, si, in general la toate chestiile acestea de high level. Fara ca nimeni sa tina cont ca succesul in viata unui om este o notiune foarte subiectiva si ca din punctul meu de vedere multe depind de locul si momentul in care la un moment dat te afli, chestiune de hazard, care macar intr-o oarecare masura nu sta total in puterea omului in cauza in a le schimba. Doar cei smart intorc hazardul in favoarea lor. Din pacate si aici e oarece chestiune de sansa. Ca e greu sa depistezi ce anume din tot ceea ce ti se intampla se poate dovedi pana la urma a fi fost norocul tau. Si poate fi analizat astfel doar retroactiv si doar daca nu renunti inainte de vreme.

Daca numitorul comun al celor care pleaca este cuvantul "emigrant", acest cuvant se refera strict la mutarea dintr-o parte in alta si atat. Restul e doar poveste de viata. Mai de succes sau mai putin. Partea trista e cand oamenii aplicand la comun acest etalon al succesului nu fac altceva decat sa categoriseasca in mod eronat. Ca sa dau un exemplu concret din viata mea, pe care cred ca l-am mai zis. Sa lucrezi, de exemplu, intr-un magazin, punand borcane pe raft, dupa ce ai facut atata drum nu este, potrivit notiunii generale de succes a celorlalti, un succes. Dar ce se intampla atunci cand omul care pune borcanele pe raft si-a dorit sa faca asta? A reusit sau nu? Da, a reusit. Eu, de exemplu, cand am plecat din Romania asta imi doream in perioada respectiva. A existat un moment in viata mea cand din cauza unor circustante, nivelul de stres la care fusesem supusa era foarte mare. Si atunci nu-mi doream decat un job in care sa scap de el. Si asta consideram eu la momentul respectiv ca m-ar ajuta. De aceea, atunci cand lucram astfel, eu ma simteam foarte bine si nu aveam niciun motiv de suparare asa cum aveau altii in situatia mea. Ba erau unii extrem de frustrati de conditia lor care pur si simplu nu voiau sa ma inteleaga si imi spuneau ca mint, cand le marturiseam detasata complet ca sunt absolut in regula cu ceea ce fac. Evident ca unii fac aceste lucruri de nevoie acuta si nu de placere, dar ceea ce vreau eu sa spun este ca aplicarea acestui etalon al succesului si categorisirea tuturor in functie de el este total eronata. Ce stii tu despre ce e in mintea celuilalt? Mai ales daca nu-l asculti? Sau daca il asculti, nu-l crezi?

Pana la urma si un fost doctor sofer de taxi actualmente poate fi un om de succes (lasand la o parte faptul ca lumea ar fi privata de talentele lui). De ce poate fi considerat un om de succes? Pentru ca asa cum spuneam mai sus nu toate variabilele reusitei stau in controlul nostru si atunci omul poate a ales o varianta care sa se plieze pe conditiile de moment. Sau, de ce nu, poate chiar asta a vrut? Poate face soferie si intre timp are grija de copii sau de gradina sau scrie o carte. You never know.
Apoi, daca in viata fiecaruia nu ar exista acea notiune numita "sansa", care se traduce prin omul potrivit la locul potrivit in momentul potrivit, cu totii am fi high class, ceea ce nu e cazul. Chestiunile care nu stau in controlul nostru pot avea cauze externe sau pot avea cauze interne, iar eu nu pledez aici pentru renuntare, ci pentru asumarea unor conditii personale inainte de a pleca pe orice drum. Aceasta asumare a propriilor conditii poate da o anumita detasare si un om detasat se poate concentra mai bine pe ceea ce are de facut decat unul incrancenat care in mod constant se concentreaza pe a gasi o vina.

2 comentarii:

  1. Sunt perfect de acord cu tine. Si eu sunt deja satul de personaje care nu vor ele nici in ruptul capului, sa inteleaga ca fiecare isi are propriul drum, ca toate aceste povesti de viata sunt subiective si ca nu poti sa pui aceasi eticheta pe toti. Daca ai sti cati din astia sunt si se pregatesc sa ajunga in Rai....E multi cum ar zice unu' Alexandru :D
    Si ar mai fi o categorie care vine in Canada pt a-si depasi "statutul" din Romania. Ai intalnit si tu din astia? Ca io's satul de ei si nici macar nu am plecat inca :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Succesul acesta e cu hard work, clar, dar daca nu ai si o tzara de luck nu e enough. Printre multe chestii de necontrolat si talentul la ceva e simple luck. Eu de ce nu pot sa pictez ca Rembrandt? Pt ca nu m.am nascut cu talentul lui. Faptul ca parintii mei n.au fost alcoolici sau eu orfan si m.au trimis la scoala e chestiune de luck. Faptul ca nu m.am nascut intr.o familie regala e chestiune de bad luck and so on. La fel si cu emigrantii si conditiile lor personale. Probabil ca am intalnit, dar who cares?

      Ștergere