Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 27 aprilie 2014

Weekend-ul acesta am fost la shopping. La cheltuit banii. Aveam niste indatoriri fata de cineva si daca tot am avut drum incolo, am profitat de ocazie sa facem shopping la americani. Shoppingul este ca beutura ca sa folosesc comparatii ca-n bancurile alea retarde cu ce diferenta e intre o sticla si orice, ce stiu eu. Ce-am mai ras...Cateodata n-ai chef, dar te tarai asa, sa iei ceva, alte dati esti ca un burete. Bei sticla dupa sticla sau, ca sa revenim la shopping, umbli de bezmetica cu toate carpele in cap de parca te fugareste careva si vrei sa te ascunzi repede in cabina de proba. N-am vazut niciodata barbati in astfel de stari, dar femei...Ma enerveaza cand le vad in postura aia disperata, exact ca atunci cand e flamand un caine si ii e frica sa nu-i ia cineva de sub bot castronul cu mancare. Asa adulmeca printre rafturi si dau din coada in toate partile. In fine, ieri aveam chef de as fi putut sa ajung si eu in halul ala, dar m-am abtinut. Nu intram ca disperata din magazin in magazin, aveam self-control si mergeam lent pana la celalalt magazin ca sa nu par scapata din lesa ca toate alea. Dintr-unu-n altu', dar mai cu stil. M-am debarasat de baieti in primul rand, ca sa pot lua magazinele la rand, in voie.
Le-am zis ca fiecare merge la magazinele care ii trebuiesc ca sa nu ne calcam pe picioare, mai ales ca era atat de aglomerat, masini de Ontario ca oile - nu degeaba aveau job opportunities peste tot - iar pe canadieni ii depistezi repede. Sunt foarte fericiti si nu prea par a sti de ce. De aglomeratie voiam deci sa scapam repede (unii de altii), caci fie acum vorba intre noi, eu nu pot sa merg cu Bobi la cumparaturi, ca umbla dupa mine ca un horror shadow si se uita la ce ma uit si eu. Ma, dar nu te poti uita si tu, la altceva? Ca tot vorbeam de caini, e ca atunci cand unul sta langa masa ta si se uita la tine cum mananci. Ti se ia, frate, de mancare, iti sta in gat, de-ti vine sa i-o arunci in cap. Prima data m-am dus la GAP. Voiam sa-mi cumpar camasi si stiu ca in magazinul acesta gasesc camasi cum imi plac si cum am nevoie. Simple, dar nu albe, sa aiba o tenta foarte pala de ceva culoare. N-am gasit. In Toronto am gasit mult mai faine. Si-apoi pantaloni nu-mi place sa-mi cumpar ca mi-e lene sa-i probez. Imbraca-te, dezbraca-te. Eu le estimez la ochi si cateodata traiesc adevarate traume si self-undervalued feelings cand ajung acasa si constat ca nu-mi vin hainele pe care tocmai mi le-am cumparat. Am fost cam dezamagita de data aceasta, oricum, ca nu am gasit mare chestie la americani. Nu aveau acum niste preturi atat de bune incat sa merite a te duce pana acolo doar pentru asta. Ca asta cu dusul la americani pentru shopping e buna cand au deal-uri bune si vrei sa cumperi mai mult. Nu te duci la americani sa-ti cumperi un tricou ca e mai ieftin. Daca vrei sa iei o suta, merge, chiar si daca nu au deal-uri, dar pentru un fleac e inutil. Noi ne-am dus, insa, in principal, ca a fost ziua prietenului nostru. Am plecat vineri seara si ce mi s-a parut cel mai interesant a fost drumul pana acolo. Desi l-am facut de-atatea ori pana acum n-a fost niciodata mai interesant. As putea chiar spune ca am niste socuri cand ma gandesc iar cand de interesant a fost. Dupa tura de saptamana trecuta, acum mi s-a parut ca ne-am suit in masina si ne-am dus pana la Metro. Sunt vreo 500 de kilometri, dar niciodata nu a fost mai scurt ca acum. Mi-am lungit bancheta din dreapta si m-am culcat. Dar dormeam ca iepurele si ma chinuia grija, ca ma mai sculam din cand in cand si-l intrebam pe Bobi daca n-a adormit. La un moment dat s-a enervat si mi-a zis sa ma culc acolo si sa tac ca daca adoarme o sa stiu si fara sa-l intreb. Ne-am oprit pe drum la Denny's totusi. Tot timpul ne oprim acolo, e chiar imediat cum intram in Buffalo. A mancat Bobi, prima data cand am mers, o omleta si i s-a parut foarte buna si desi experientele culinare ulterioare din acelasi loc nu au mai fost deloc ca prima data, el a ramas la prima impresie si cand trecem pe acolo comanda indiferent de ora, mancarea de la micul dejun. La mine a fost mai nereusita experienta, nimic nou in asta. Dar am zis sa iau ceva nou, ca nici foame nu prea-mi era si am luat o mancare mexicana care nu mi-a placut si ca sa nu-mi fie ciuda ca trebuie sa o las in farfurie si s-o arunce la gunoi, i-am cerut-o la pachet, in ideea ca poate se va strica pe drum si nu va avea de ce sa-mi mai para rau ca trebuie s-o arunc. Stiti, cateodata, cand n-au din ce se stresa mai acatarii, oamenii cauta sa se streseze totusi din ceva.
Dar macar am mancat sau baut un milkshake de vanilie de am si zis ca vreau sa ajung la Canadian Tire zilele acestea sa-mi iau un milkshake maker si ce vreau sa-mi mai iau e o scula de facut gaufres. Bobi stie sa le faca aluatul, eu o sa invat a manui scula. Si Denny's a fost motiv de oaresce dezamagire pentru ca am observat ca i-au schimbat design-ul. Tot acelasi restaurant de tip vagon, de autostrada, a ramas, dar i-au innoit canapelele, i-au pus alte lampi, ceea ce noi nu am apreciat, ca tocmai asta ne incanta inainte. Alura aia de restaurant american vechi, cu canapelele rufaite, pline de clienti obezi, ciufuliti in cap si trecuti demult de vreo varsta decenta.
Am fost iar si la Primanti Brothers ca sa mai mancam un sandvish din ala cat capul, ca americanii sunt foarte finuti cand vine vorba de arta gastronomica. Au inlocuit lingura cu lopata. De fapt, acolo ne-am proptit inainte de a incepe shopping-ul. Nici nu se deschisese restaurantul, dar noi ne-am asezat la terasa si i-am asteptat pe ospatari sa vina la munca, i-am si salutat cand au venit, i-am asteptat sa se schimbe, sa aranjeze mesele, eram ca mosnegii asteptand sa se deschida aprozarul cu castraveti. Dar am baut o cafea la terasa lor apoi, ceea ce mi-a ridicat selfesteemul. Cum aceasta practica este destul de nepopulara in zona nord-americana, e o chestie cand o faci. Ma rog, pentru mine. So, nothin' really interesting, as usual.

6 comentarii:

  1. De aia iubesc eu apropierea noastra de americani :) . Doar treci podul(tunelul) si esti deja la ei :)

    RăspundețiȘtergere
  2. As putea spune ca aveti o viata chiar foarte plina de cand a dat primavara. Toata ziua lelea pe la americani... Mai gasiti voi timp si pentru oamenii locului oare?

    RăspundețiȘtergere
  3. Vorbind de scula de facut gaufres , ai inavata sa o manuiesti? totusi, la varsta asta sa nu stii inca, eh.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu fi rau, stii ca unora le ia mai mult sa invete lucruri noi...

      Ștergere
  4. facutul la waffe este ca sexul: prima oara e greu, dupa aceea vine de la sine. dar ce te faci cand te doare capul?

    RăspundețiȘtergere