Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

duminică, 20 aprilie 2014

la Washington

Cristos a inviat! Eu aproape c-am murit. Tocmai am ajuns acasa dupa mai bine de zece ore de pracurs drumul Golgotei. Intotdeauna drumul inapoi mi s-a parut mai scurt si mai usor decat cel dus, de data aceasta insa a fost altfel. Am zacut in dreapta o zi intreaga si am facut febra musculara. Am plecat joi spre vineri, putin dupa miezul noptii. N-a venit primavara la Toronto si ne-am dus noi de Paste dupa ea. Ne-am intalnit cu primavara pe drum si ne-am tot dus cu ea pana la Washington, unde se desfata in toata splendoarea ei...Nu numai vremea se schimba pe drum, dar si relieful se ridica. La Toronto, noi traim ca-n palma, cand vezi un musuroi ti se pare munte...
Tunelul Allegheny Mountain...
Drumul pana la Washington a fost usor, dar nu si drumul din Washington pana la hotelul din Washington unde urma sa ne cazam. Am facut 12 km in doua ore. Era extrem de aglomerat si n-am vazut in viata mea asa ceva: aveau semafoare din 20 in 20 de metri, care se faceau rosii in cateva secunde, de mergeai cu masina sacadat. Nu ne prea descurcam cu condusul prin orasul acesta, cei versati ne si salutau cu degetul din mijloc, iar noi, din Toronto veniti, eram ca maicutele la bordel...
Am ajuns intr-un final la hotel si am iesit apoi sa mancam, timp in care ne asteptam si amicii sa ne ajunga din urma, ca ei au iesit din Toronto putin mai tarziu. Am fost la un local care facea pizza la foc de lemne, unde am si revenit, iar eu, lihnita de foame, nu prea puteam manca, nu de post, dar eram parlita in cerul gurii. Ma incaierasem cu Bobi pe drum si m-am innegrit in cerul gurii, dupa ce el albise in cap. Am coborat pe traseu sa iau o cafea si am baut-o la 150 de grade, ca nu mai puteam de nervi. Nu ne mergea internetul si dadea vina pe mine. Azi si-a pierdut cheile. Si pentru ca nu mai avea pe cine da vina, a dat vina pe mine :)). M-am bucurat ca si le-a pierdut. Nu intotdeauna mi se intampla numai mie.
M-am chinuit sa mananc totusi si dupa ce am mancat, am iesit la plimbare prin oras. Acest chinez facea taietei in geam si lumea se uita la el si la ratele lui ca la film...
Multe narcise si celebrii ciresi de Washington in floare, pot muri linistita. Am vazut primavara si anul acesta, ca la noi, slabe sanse sa mai vina.

Un centru nord-american cu alura europeana...terase deschise la strada si monumente cu istorie...
Ne ajunsesera si prietenii...
...si am iesit noaptea pe strazi: Reflecting pool...
Washington Monument...
U.S. Capitol...caruia, a doua zi, i-am vizitat si interiorul...
National World War II Memorial...
Cerul noptii vazut prin lentila mo(nu)mentului...
Lincoln Memorial...Punctul asta negru din fata sunt eu, de parca ar conta :)
Abraham Lincoln Statue...
The Old Supreme Court Chamber...
Library of Congress...
The Gutenberg Bible...Dupa opinia unora, cea mai insemnata contributie a mileniului trecut.
Design-ul urban a fost gandit astfel incat natura sa completeze grandoarea arhitecturala...
Mars Exploration Rover Model...sau Robotelul de pe Marte...
Smithsonian National Air and Space Museum...
National Gallery of Art...Leonardo Da Vinci
De la atata vizitat muzee moca (toate muzeele au intrare libera), ni s-a facut foame si ne-am luat acest garbage la suprapret de la un ambulant pe care am vrut sa-l batem, dar nu mai aveam energie...
The White House...
Eu, bucuroasa ca-s la Casa Alba...Ar mai fi fost multe de vazut, dar n-am mai avut nici picioare care sa ne tina si nici timp. Pana vom reveni, ne vor povesti prietenii urmarea, ca ei sunt inca acolo...
In drum spre casa, am trecut pe la celebrii Primanti Brothers. Sandvish-ul acesta, facut cu salata de varza pentru care si sunt celebri, era cat capul meu de mare.
Va urez un Paste fericit! Acestea sunt ouale servite la micul dejun. Nu erau inrosite, dar le-am vopsit in photoshop ca sa am si eu :).

2 comentarii:

  1. Noi am patit-o la fel cu traficul in DC, problema noastra a fost ca am mers de 4 Iulie :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Faza cea mai socanta era cu semafoarele. Inclusiv la pietoni. Aveau 5 semafoare pe metru, apucai sa treci strada pana la mijloc si apoi trebuia s-o iei la fuga pana in partea cealalta ca era deja rosu. Cu masina, era absolut imposibil ca pe oricare urmatorul sa nu-l prinzi tot rosu. Oricum, noi am lasat masina in parcare de cum am ajuns si n-am mai scos-o decat cand am plecat. Dar una peste alta, un oras foarte frumos. Mi-a placut foarte mult.

      Ștergere