Pagini

Expat in Canada

Expat in Canada

luni, 15 octombrie 2012

frunze de artar (II)

Cateva poze cu una dintre cele 99 de filierele ale bibliotecii publice din Toronto, poate una dintre cele mai mici filiere. Cea mai aproapiata de mine. Cand voi ajunge in downtown, voi face poze celei centrale. Cea mai placuta surpriza a Canadei, pentru care din partea mea, tot respectul canadienilor, de cand am venit si pana acum. Dupa cum ati putut observa in poze, exista de imprumutat si carti in limba romana. Foarte multe. Totul este gratuit si foarte la indemana. Voi mai reveni cu detalii, cand voi face poze si celei centrale. Pana atunci, si cateva poze cu drumul pana acolo. Voi pune si astfel de foto de acum incolo pentru cei, din Romania, interesati si de astfel de detalii.

12 comentarii:

  1. O surpriza pentru mine in primii ani a fost sa vad foarte multi canadieni citind . Tineri ,batrani ... in autobuz , la noi la clinica asteptand ... In Romania parca uitasera oamenii sa citeasca si asta ma intrista mereu .
    Dar aici , indiferent de conditia sociala , i-am vazut cu carti in mana .
    Mai nou am multe paciente de peste 60 de ani cu kindle sau kobo ! Adevarul e ca si eu m-am obisnuit cu kindle . E mare lucru sa porti 1000 de carti in geanta ! In clipa in care l-am descoperit am incetat sa mai plang dupa bibloteca lasata in tara .
    BTW Esti o cititoare de Tolstoi ? Am fost surprinsa sa vad ca oameni tineri inca il mai citesc si inteleg :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu cat citesc canadienii (ma refer ca modalitate "eficienta" de petrecere a timpului liber), dar din cate am auzit, e ceea ce am auzit eu, nu prea stiu ce-i aia, mai ales tinerii :). Dar, intr-adevar, oameni cu carti prin autobuze si metrouri sunt o gramada, printre cei de-si butoneaza cu sarg fb pe telefonul mobil. Asa era si la Bucuresti. Am si eu un kobo, il folosesc, e super fain, dar ma trag spre astea mai pe hartie. Eu am fost mai de profil. Am terminat liceu de filologie, facultate de jurnalism si astea mi-au fost instrumente esentiale, capatand pentru ele si un mare drag. Cand am vazut ce biblioteca poate exista in Toronto, m-am cutremurat. N-am vazut in viata mea asa ceva. Da, una dintre cartile de capatai e Razboi si Pace. O data in viata merita un traseu prin ea. E un monument.

      Ștergere
  2. Credeam ca sunt printre ultimii mohicani indragostiti de Tolstoi :-)... ma bucur sa vad ca inca mai este citit .
    Razboi si Pace l-am citit si recitit de zeci de ori descoperind mereu ceva nou .... Uimitoare carte !
    Autobuzul cu care mergeam la munca e pe ruta scolilor si a universitatilor .multi tineri sunt cu carti de literatura in maini . Inca mai sunt sperante :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stiu ca multi critica in ideea ca au uitat oamenii sa puna mana pe o carte. Pe mine nu ma intereseaza acest aspect. Unii nu sunt atrasi pur si simplu si treaba lor. Pe de alta parte, exista cealalta categorie a celor care nu o fac si ii iau in bascalie pe cei care o fac. Pe mine aia ma scot din toate mintile.

      Ștergere
  3. Elena, si eu am fost mirat la inceput de numarul mare de canadieni citind o carte prim metrou/bus. Mirarea insa s-a mai estompat cand am vazut si ce citesc, in general "maculatura". Intreaba-ti de curiozitate colegii la servici ce cartea au citit ultima oara (si cand)... Sau si mai bine, roaga-i sa-ti spuna 3 mari prozatori/poeti canadieni si o sa vezi cam pe unde sta cultura pe aceste taramuri (eu am intrebat pe multi, si din multe categorii sociale...., rezultatele de pana acum n-au fost prea incurajatoare).
    Sunt multe lucruri bune prin tara asta (Toronto Public Library e una dintre ele, sunt de acord cu Francisca), dar sa incercam sa descriem Canada, ca o oaza de cultura (sa facem din Windsor Salzburg sau din Toronto Paris), eu gasesc ca e un pic cam deplasat...

    Edi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si Canada e costruita pe o cultura, dar nu genul acesta. Da, bine punctat, mai conteaza si pe ce pui mana. In metrou/ bus se citeste genul de literatura de consum, buna si aia de loisir, dar pentru care eu, personal, nu simt niciun soi de atractie, si pentru care nu-mi pierd nicio secunda vremea.

      Ștergere
    2. Eu merg la munca cu 60 care e plin de studenti - aia de la York University. Si ma distreaza cand ii vad citind cursuri in autobuz. Eu ma intreb daca chiar se lipeste ceva de ei, ca de multe ori e destul de multa galagie, se aud cateva limbi prin jur, plus ca unii asculta muzica asa tare ca aude tot autobuzul. Si eu cand eram studenta ma duceam cu cursurile la plaja si cica invatam acolo; dar de unde atata invatat, cu soarele ala in cap si cu toata lumea chicotind prin apa nu se prindea nimic. Dar cred ca face bine la moral sa te amagesti ca n-ai pierdut nici o clipa citind pt examen.:) Lavinia

      Ștergere
    3. :))) da' cursuri in autobuz citeam si eu, mai ales inainte de examen. Asta acasa. Ce n-as fi dat si eu sa fac facultatea la mare..., tr sa ai frumoase amintiri :). Aici sa vezi ce citeam in primele mele luni. Orice, numai in engleza sa fie, si ziarele din tomberon, si asta inainte de a ma duce intr-un loc in care eram nevoita sa vb engleza. Ma ajuta la fluenta de moment si scapam de trac. Parca ma impregnam cu ea pentru timpul in care imi trebuia. Era un exercitiu bun. La mine a functionat. Amuzante momente. Zic acum, ca atunci numai amuzante nu erau :)))

      Ștergere
  4. Din pacate traim in era FB, twitter, jocuri pe calculator etc si oamenii nu mai sunt atrasi de carti la fel de mult ca in trecut. Edi ai dreptate, unii n-au auzit nici de prozatori care sunt renumiti in intreaga lume. Ca tot venise vorba de Razboi si Pace, i-am recomandat-o unui coleg, care nu a auzit de Tolstoi si mi-a zis ca i s-a parut prea mare sa o citeasca, nici macar nu a avut curiozitatea sa o inceapa sa vada daca-i place sau nu. Lavinia

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce-i drept, marimea e descuranjanta in situatia asta :). Mie mi-a luat ceva timp sa o termin. Dar erau capitole pe care le citeam, cum se zice, cu sufletul la gura. Pierre - intreaga umanitate intr-un singur om. E f bine si cu fb si cu toate celelalte, dar daca vrem sa ne intoarcem putin la noi, nu acolo gasim solutia.

      Ștergere
  5. Ei uite ca avem un punct comun ... Pierre ...uimitor personaj si l-am iubit "tinandu-i partea" in defavoarea lui Andrei chiar si cand l-am citit prima oara pe la vreo 17 ani :)) . Trece printr-un drum intre ateism si religiozitate descris atat de frumos incat ajungi sa te indoiesti si de propriile convingeri . BTW eram o atee convinsa la varsta cand l-am citit pe Tolstoi prima oara ... Lucrurile s-au schimbat mult mai tarziu pentru mine .
    Cat despre ce citesc canadienii ... depinde ... am si tineri care citesc lucruri foarte serioase si batrani si adulti ...si din cei ce citesc best-sellere de moment ... important e sa citeasca si altceva in afara de presa de can-can de pe internet :))
    Am o pacienta de 101 ani (in noiembrie) cu care acum cateva zile vorbeam despre Dostoievski (recunosc , nu autorul meu favorit :)) ) asa ca despre cultura cu canadieni poti vorbi daca ii nimeresti pe cei educati ... Doar nu putem avea pretentii ca printre muncitorii de la Chrysler sa intalnim filozofi !Pe de alta parte aveam in tara colegi medici(special cei tineri ) cu care nu puteai trece in discutii de rezumatele lectura-obligatorie de la generala :) . Nu-s reguli nicaieri dar sunt de admirat biblotecile lor si vorba lui Francisca vorbim de cele mici "de cartier " !

    RăspundețiȘtergere
  6. Edi...subscriu la comentariul tau pertinent si adevarat ! Unul intors (definitiv) din Canada

    RăspundețiȘtergere